Feeds:
Posts
Comments

Posts Tagged ‘natura’

Fetele astea nu au idee cate poze le-am facut

Fetele astea nu au idee cate poze le-am facut...

In ziua noastra libera, dupa cum e relatat si in postul deĀ mai jos, participantii s-au impartit in trei – eu am mers cu partea spirituala, adica in tur de manastiri, ca sa fiu sigura ca avem de povestit din toate partile taberei šŸ™‚

Dupa ce am reusit sa organizam oamenii, masinile si programul, am pornit spre Bistrita, unde, dupa ce am trecut pe la moaste, iar unii din noi au lasat acatiste si ce se mai lasa, am incercat sa ajungem la pestera Sf. Grigorie Decapolitul, aflata la vreo 20 min de mers.

Alta poza furata

Alta poza furata

Drumul a fost superb, nu stiu daca asta se datoreaza unei perioade prea mari in care nu am vazut decat blocuri si strazi gri, insa nu am fost singura care l-a apreciat astfel. Ne-am oprit de cateva ori pentru a face poze ca nu cumva sa imi scape ceva (din fericire, multi au fost incantati sa imi pozeze)Ā :))

Ā 

Alex si fotograful taberei :)

Alex si fotograful taberei šŸ™‚

Trebuie sa recunosc aici ca Alex a stat cuminte la poze, pana mi-am facut damblaua, apreciezĀ šŸ˜€

In final, ajungem la pestera, insa era inchisa.

You shall not pass! (adaptat din LOTR, da)

You shall not pass! (adaptat din LOTR, da)

Ā In orice caz, drumul a meritat din plin. Ca de obicei, la plecarea din manastire, mi s-a facut dor de anumiti oameni, asa ca i-am sunat (probabil s-au obisnuit, fac asta de fiecare data cand ajung la Bistrita). Deci daca stiti ca nu ati mai vorbit de mult timp cu oameni care conteaza si nu stiti cum s-o dregeti, mergeti aici si veti avea un pretext bun sa ii sunati :))A doua oprire a fost la Horezu, unde pe langa atmosfera spirituala, atentia mi-a fost atrasa de 2 elemente materiale si minunate. 2 motociclete imense, ale unor turisti cehi, carora le-am cerut voie sa le fac poze.

Un moment fericit

Un moment fericit

O fi fost ziua mea norocoasa, nu stiu, cert e ca unul din cehi mi-a cerut sa ii fac poze in timp ce se echipa, deci am avut si motocicleta si motociclist.

Aici grupuletzul nostru s-a micsorat si cei ce au mai ramas au pornit spre…

Manastirea Dintr-un Lemn – un loc fermecator, unde am vazut IcoanaĀ Facatoare de Minuni a Maicii Domnului (impresionanta atatĀ prin dimensiunile sale, catĀ si prin energia care se simtea acolo) si am stat la stejarii seculari. Din pacate, unul dintre ei a fost taiat, iar altul a fost rupt, asa ca se pare ca a ramas un singur stejar secular acolo. Ne-am pozat repede cu el, ca cine stie ce se mai intampla cu el pana revenim…

Grupuletzul

Grupuletzul

In timp ce unii dintre noi vizitau biserica micuta dintr-un lemn, altii s-au decis sa se impamanteze si sa se conecteze mai bine la energia naturii, asa ca ne-am descaltat si am pornit in plimbare pe acolo. Dupa cativa pasi destul de chinuiti (ca deh, in parcurile din oras nu avem voie sa calcam pe iarba, asa ca aveam antrenament zero), vedem un mar si, evident, intr-un mod biblic sau nu, ni se face pofta. Am incercat sa convingem mereleĀ sa cada, insa nu am avut succes, asa ca cineva a decis sa se urce in pom.
Chiar ca fructul interzis...Nici asta nu a mers, norocul nostru a fost ca ne-a vazut un om dintre cei ce munceau mai jos, la chilii, si ne-a aruncat o prajina. Am pornit spre ea, cu mers chinuitĀ cu tot, dupa care am avut parte de un dialog memorabil:
Omul: Dar de ce mergeti asa?
Noi: Ne-am descaltat…
Omul: Aaaa, sunteti de la oras.
Dupa care a venit sa ne ajute cu merele, in timp ce noi ne uitam cu ochii cat farfuriile la el, avand in minte schimbul recent de replici care avuse loc.
Yeti a fost prima care a convins vitelul

Yeti a fost prima care a convins vitelul

La iesire, am mers sa urmarim vacile si viteii aflati in grija a doua maicute, poate doar-doar ne-or lasa sa le mangaiem. Cativa dintre noi am avut succes si am reusit sa punem mana pe vitei, inainte sa o rupa la fuga :))

Ultimul loc in care am ajuns a fost schitulĀ Iezer, unde am stat la moastele Sfantului Cuvios Antonie de la Iezer, iar apoi am iesit la rau sa mai stam putin in natura.

Nimeni din grupuletzul nostru nu s-a aruncat aici

Nimeni din grupuletzul nostru nu s-a aruncat aici

Ā 

Ā Pe langa faptul ca mi-a facut placere saĀ povestesc ziuaĀ drumului spre manastiri, sper ca detaliile oferite sa dezlege misterul intarzierii noastre :))

P.S.: Daca tot nu va ies calculele, mai puneti 20 minute la Boromir, de unde am luat un Tiramisu excelent si multe alte chestii delicioase. šŸ™‚

Read Full Post »

Ziua a patra

Relaxare ca sa zic asa. De diminetza majoritatea celor din tabara au plecat sa viziteze manastirile din zona, cativa au optat pentru drumetie in imprejurimile Olanestiului, altii pentru piscina de la ‘Select’ si daca mai e cineva omis, sa ma anunte unde a fost. šŸ™‚

Oana a ramas sa ofere consultatii astrologice personalizate, Vlad sa-l astepte pe Roberto, Costi cu Mihai au tras cu arcul si n-au vanat decat tinta. Si Aida a somat pentru ca cei programati la curatari erau pe drumuri. Cursul de la ora 16.00 nu s-a mai tinut din lipsa de cvorum, care cvorum s-a intors in loc de ora 2 PM la ora 22.Ā šŸ™‚ Pentru ca zona e foarte frumoasa si meritau vizitate si Polovraciul, si Grigorie Decapolitul, si Dintr-un Lemn, si Iezer siā€¦ Cum a fost pe traseul manastirilor va relata Midnightfrenzy.

Obositi, dar inca entuziasti, multi au preferat sa incheie ziua cu meditatiile conduse de Yeti. Ba unii dintre ei au avut curajul sa continue la remi, carti siā€¦ evaluari la Costi in camera.

Read Full Post »

Places to be

De vreme ce in tabara invatam in primul randĀ sa ne ingrijim corpul spiritual, corpul mental si corpul emotional, nu trebuie sa uitam de cel fizic šŸ™‚ Pentru asta, exista cateva propuneri, probate temeinic de autor si de altii.

In primul rand, localitatea Baile Olanesti este recunoscuta pentru izvoarele minerale. O plimbare prelungita, pe la fiecare din aceste 30 de izvoare, descrie un traseu benefic pentru organism. Nu este obligatoriu sa beti din izvoare, insa, daca oĀ faceti, tineti minte ca in absenta unorĀ trimiteri medicale,Ā este recomandat un consum redusĀ din apele acestea. Traseul urmat va duce de-a lungul raului, prin portiuni impadurite, prin locuri in care natura stapaneste. Drumul nu este greu si dureaza in jur de o ora si jumatate, pentru traseul complet (de la biserica in sus).Ā Daca preferati drumul mai scurt, porniti din centrul Olanestiului si urcati – acest drum dureaza aproximativ o jumatate de ora. Indiferent de traseul ales, o plimbare prin Olanesti va creste, cu siguranta, sanatatea in planul fizic šŸ™‚

In continuare, un alt mod de a ne ingriji corpul fizic este hrana. Contributia acesteia nu se vede doar in planul fizic, ci si in cel emotional šŸ™‚ Iar la acest capitol, Olanestiul ne ofera mai multe posibilitati. Pe primul loc in topul preferintelor personale, este pizza de la Hotelul NoĆ«l (minunata), aflat laĀ 3 minute de hotelul unde suntem cazati. Apoi, ar fi ciorba (de legume,Ā alegerea mea)Ā si cordon bleu de la Hotelul Premier (situat in cealalta parte a orasului; din fericire, orasul este foarte mic, asa ca nu va ia mai mult de 10 minute sa ajungeti aici) – loc care se poate lauda cu unul dintre cei mai buni bucatari din oras. Desertul, esential in bunastarea corpului fizic, poate fi ori un tiramisu de la NoĆ«l, ori o inghetata din centrul orasului – din nou, la inghetata, de cele mai multe ori am ales tot tiramisu, insa si cea de fructe de padureĀ este excelenta si, pana la urma, merita incercate toate variantele disponibile :). Sa nu uitam ca masa este si un prilej de socializare cu colegii din tabara, o ocazie de a impartasi cunostinte, pareri si de a innoda prietenii.

Acestea fiind spuse, va las cu o imagine a tiramisului de la NoĆ«l šŸ™‚

Tiramisu ideal :)

Tiramisu ideal šŸ™‚

Read Full Post »